content top

Request-urile http – cand si de ce sa folosim GET sau POST

Request-urile http – cand si de ce sa folosim GET sau POST

M-am gandit ca ar fi momentul sa vorbim putin despre request-urile http. Desi ele nu sunt nici pe departe un subiect nou, ele au inceput sa fie folosite explicit de catre programatori numai de cativa ani.

De ce spun explicit? Pentru ca in mod implicit le folosim cu totii, de multe ori fara sa ne dam seama. Cand scriem un URL in bara de adrese a browser-ului, acesta face un request http catre server pentru a incarca pagina pe care am cerut-o. La fel, de cate ori completam un formular si apasam Submit, facem un request http catre fisierul de pe server ce proceseaza informatiile pe care i le-am dat.

Deci de unde discutia despre GET si POST? Pentru ca in modul “implicit” despre care am vorbit mai sus, si-au batut altii capul in locul nostru. Browser-ul face in mod implicit cereri prin GET, iar formularele (daca nu se specifica altceva), trimit datele prin POST. De ce sa ne mai batem capul?

Simplu. In ultimii ani, tehnologia AJAX a castigat foarte mult teren in aplicatiile web. Ea este disponibila demult, dar pana la aparitia librariilor JavaScript (jQuery, Prototype, etc.) era destul de laborioasa. Se folosea un obiect de timp XMLHttpRequest care trebuia instantiat diferit in functie de suportul oferit de diferite browsere.

Mai mult, datele odata aduse de pe server trebuiau parsate “manual” si inserate acolo unde aveam nevoie in pagina. Pe scurt, se putea dar era greoi.

Insa de cand librariile mai sus mentionate ne-au scapat de partea laborioasa a AJAX-ului noi, programatorii, putem sa ne concentram asupra partilor importante in lucrul cu aceasta tehnologie. Si pentru ca AJAX stie sa faca reuqest-uri atat prin GET cat si prin POST, ramane la latitudinea noastra sa decidem ce metoda folosim.

Astfel ca ajungem la intrebarea din titlu. Cand folosim GET si cand folosim POST; si mai ales, de ce?

Sa analizam pentru inceput numele celor doua metode. Prima se numeste GET, care ne duce de prima data cu gandul la “a aduce”. Deci metoda GET a fost gandita pentru a aduce date de pe server (cum ar fi incarcarea unei pagini in browser).

In schimb, metoda POST vine de la “a pune” sau “a trimite”. Ea este folosita atunci cand vrem sa trimitem date catre server pentru a fi prelucrate de acesta.

Bine bine, dar exista vreo diferenta intre ele? Ce ne opreste sa submitem un formular prin GET? Sau sa facem un request AJAX prin POST, chiar daca vrem numai sa aducem date de pe server? NU. Ambele requesturi vor avea efectul dorit.

Dar asta nu inseamna ca vor fi corecte. Nu uitati ca exista doua metode pentru ca ele se comporta diferit. De exemplu GET este supus cache-ingului, in timp ce POST nu. Iar metoda post ascunde parametrii trimisi din browser, pe cand GET ii va insira pe toti in bara de adresa.

Evident, AJAX-ul a fost folosit ca exemplu. Request-urile http pot fi facute prin socket-uri din PHP, sau prin alte metode proprietare folosite de diverse limbaje de programare.

Ce trebuie sa tinem minte? Desi aparent functioneaza la fel, GET si POST au fost gandite pentru scopuri diferite si ar trebui sa avem grija cum folosim flexibilitatea de alege intre cele doua metode.

Read More

Intreaba-ma: Executarea de scripturi PHP asincron

Intreaba-ma: Executarea de scripturi PHP asincron

Am fost abordat de unul din cititorii mei cu urmatoarea situatie (am sa reproduc felul in care a pus el problema):

Avem de-a face cu o pagina simpla (un HTML, sa zicem) care contine un formular; o vom numi pagina A. Pagina A face submit catre un script PHP, pe care-l vom numi B si care dupa ce termina ce are de facut redirecteaza utilizatorul catre pagina C (un landing page).

Deci care e problema? Pai, problema e ca scriptul B ruleaza cam mult (trimite o serie de email-uri) si utilizatorul sta si asteapta ca browser-ul sa incarce “ceva”.

Gabriel a venit cu o solutie interesanta la aceasta problema. A cautat un preloader care sa ruleze in timp ce se incarca scriptul B. Nu-i rau, dar eu cred ca aici se preteaza bine un AJAX. In general pentru astfel de situatii executarea asincrona este cea mai buna solutie.

Vezi Demo

Avand in vedere noile informatii, abordarea va fi in felul urmator: Pagina A face un request AJAX catre scriptul B si asteapta un raspuns. Intre timp afisaza o imagine de loading… (sau orice altceva). Cand termina ce are de facut, scriptul B il anunta pe A ca este momentul sa faca un redirect; catre landing page-ul C.

Bun, acum ca am vauzut despre ce-i vorba, sa descuram putin itele problemei. Vom incepe prin a da nume descriptive fisierelor, ca sa nu ne mai incurcam in litere.

Fisierul care contine formularul se numeste index.php si contine urmatorul cod:

<!DOCTYPE html>
<html lang="en">

<head>
	<title>AJAX Submitter</title>
	<link rel="stylesheet" href="style.css" type="text/css" />
</head>

<body>

	<div id="wrapper">
		<form method="POST" action="submit.php">
			<p>
				<label for="name">Name</label>
				<input type="text" name="name" id="name" />
			</p>
			<p>
				<label for="email">Email</label>
				<input type="text" name="email" id="email" />
			</p>
			<p>
				<label for="message">Message</label><br />
				<textarea name="message" cols="50" rows="7"></textarea>
			</p>
			<p>
				<input type="submit" value="Send" id="submit" />
				<img id="spinner" src="loading.gif" style="display:none; float: right;" />
			</p>
		</form>
	</div>

</body>

</html>

Codul este cat se poate de simplu, ca sa nu pierdem din vedere scopul principal. Dupa cum vedeti, formularul face submit catre un fisier PHP numit sugestiv submit.php.

<?php

session_start();

$name = "No name sumbitted";
if(isset($_POST["name"]))
	$name = $_POST["name"];

$email = "No email sumbitted";
if(isset($_POST["email"]))
	$email = $_POST["email"];

$message = "No message sumbitted";
if(isset($_POST["message"]))
	$message = $_POST["message"];

$_SESSION["name"] = $name;
sleep(3);
$_SESSION["email"] = $email;
sleep(3);
$_SESSION["message"] = $message;
sleep(3);

header("Location: landing.php");

?>

Codul este irelevant. L-am pus acolo doar ca sa execute ceva in spate. Mai mult, observati folosirea functiei sleep() de cateva ori. Asta ca sa simuleze faptul ca scriptul dureaza ceva mai mult decat in mod normal.

Dupa ce se executa codul, trimitem utilizatorul la un landing.php ca sa-l anuntam ca totul s-a intamplat cu succes. Codul arata asa:

<?php session_start(); ?>
<!DOCTYPE html>
<html lang="en">

<head>
	<title>AJAX Landing</title>
	<link rel="stylesheet" href="style.css" type="text/css" />
</head>

<body>

	<div id="wrapper">
		<h3>The following data has been sumbitted</h3>
		<p>Name: <?php echo $_SESSION["name"] ?></p>
		<p>Email: <?php echo $_SESSION["email"] ?></p>
		<p>Message: <?php echo $_SESSION["message"] ?></p>
	</div>

</body>

</html>

In momentul de fata avem exact situatia despre care vorbeam mai sus. La click, user-ul este trimis la submit.php unde nu vede decat o fereastra goala pana se executa codul. Abia la final este trimis catre landing.php.

Ca sa rezolvam problema, vom executa scriptul submit.php asincron. Ca sa ne fie mai usor, vom apela la jQuery pentru partea de AJAX.

Mai intai includem libraria jQuery:

	<script type="text/javascript" src="https://ajax.googleapis.com/ajax/libs/jquery/1.6.1/jquery.min.js"></script>

Apoi, tot ce trebuie sa facem este sa adaugam cateva linii de cod. Explicatiile le gasiti in comentarii la fiecare linie de cod unde acest lucru este necesar. P.S. Daca vi se pare greu de citit, il aveti mai jos fara comentarii (plus arhiva de la final):

	$(document).ready(function() {
		$("#submit").click(function(event) { // Declansam la click pe Submit
			event.preventDefault(); // Avem grija sa nu mai faca submit clasic
			$.ajax({
				url: "submit.php", // Unde facem requestul AJAX
				beforeSend: function() { // Inainte de request executam:
					$("#submit").css("display", "none"); // Ascundem butonul de submit
					$("#spinner").css("display", "block"); // Incarcam un loader (un gif)
				},
				type: "POST",
				data: ({
							name: $("#name").val(), // Luam valoarea lui 'name' pentru submit
							email: $("#email").val(), // Luam valoarea lui 'email' pentru submit
							message: $("#message").val() // Luam valoarea lui 'message' pentru submit
				}),
				success: function(msg) {
					window.location.replace("landing.php"); // La final, redirectam utilizatorul la landing.php
				}
			});
		});
	});

La final, ar trebui sa obtinem un fisier index.php care arata asa:

<!DOCTYPE html>
<html lang="en">

<head>
	<title>AJAX Submitter</title>
	<link rel="stylesheet" href="style.css" type="text/css" />
	<script type="text/javascript" src="https://ajax.googleapis.com/ajax/libs/jquery/1.6.1/jquery.min.js"></script>
	<script type="text/javascript">
		$(document).ready(function() {
			$("#submit").click(function(event) {
				event.preventDefault();
				$.ajax({
					url: "submit.php",
					beforeSend: function() {
						$("#submit").css("display", "none");
						$("#spinner").css("display", "block");
					},
					type: "POST",
					data: ({
							name: $("#name").val(),
							email: $("#email").val(),
							message: $("#message").val()
					}),
					success: function(msg) {
						window.location.replace("landing.php");
					}
				});
			});
		});
	</script>
</head>

<body>

	<div id="wrapper">
		<form method="POST" action="submit.php">
			<p>
				<label for="name">Name</label>
				<input type="text" name="name" id="name" />
			</p>
			<p>
				<label for="email">Email</label>
				<input type="text" name="email" id="email" />
			</p>
			<p>
				<label for="message">Message</label><br />
				<textarea name="message" cols="50" rows="7"></textarea>
			</p>
			<p>
				<input type="submit" value="Send" id="submit" />
				<img id="spinner" src="loading.gif" style="display:none; float: right;" />
			</p>
		</form>
	</div>

</body>

</html>

Dupa cum vedeti, n-am schimbat nimic in fisierele submit.php si landing.php. Am schimbat numai modul in care apelam aceste fisiere.

Acestea sunt elementele de baza pe care trebuie sa le stim pentru a oferi utilizatorului o experienta mai eleganta cu ajutorul AJAX.

Descarca arhiva

Read More

S-a lansat jQuery 1.6.1

S-a lansat jQuery 1.6.1

Se pare ca echipa de dezvoltare de la jQuery nu sta nicio clipa. La mai putin de 6 luni de la lansarea lui jQuery 1.5 si a lui 1.5.1 se pare ca deja avem de-a face cu versiunea 1.6.1.

Tineti cont, nu vorbim de jQuery 1.6. Acela s-a lansat deja pe data de 3 mai. Acum deja vedem primul update, ceea ce inseamna ca ritmul de dezvoltare este foarte rapid.

Daca folositi jQuery in activitatea de dezvoltare, va sfatuiesc sa cititi articolul de pe blogul lor, intrucat acesta contine atat modificarile care au aparut in aceasta noua versiune, cat si un mic ghid de upgrade de la 1.5.2 la 1.6.1.

Aveti grija, se pare ca unele lucruri s-au schimbat destul de mult, asa ca sfatul meu este sa cititi ghidul; aviz celor ce folosesc in mod constant .attr().

Read More

RewardJS – repara un bug, castiga un premiu

RewardJS – repara un bug, castiga un premiu

Tocmai am aflat de o campanie care mi-a placut foarte tare, asa ca m-am hotarat sa va povestesc si voua despre ea.

Despre ce e vorba, asadar? In fiecare luna este ales un proiect open source si pus in atentia programatorilor. Cel care reuseste sa inchida cele mai multe bug-uri (pe zi/saptamana/luna), primeste un premiu.

Si daca tot am adus vorba de premii: ele sunt consistente, zic eu. Premiile zilnice inlcud produse cum ar fi iPod, Kindle si Wii, iar cele saptamanele iPad 2 si MacBook Air.

Luna aceasta este luat in vizor jQuery UI, asa ca daca sunteti interesati de premiile puse la bataie intrati pe rewardjs.com si inchideti cat mai multe bug-uri.

Read More

Ascunderea elementelor din pagina cu JavaScript

Ascunderea elementelor din pagina cu JavaScript

Am sa dedic acest articol unei metode de ascundere a elementelor din pagina folosind JavaScript. Sigur ca daca folosim jQuery acest lucru se poate realiza cu o singura linie de cod, dar poate nu vrem sa includem o librarie de 29k  pentru un lucru atat de simplu.

In acest caz, va trebui sa facem un pas inapoi si sa vedem cum putem face acest lucru folosind-u-ne numai de motorul JavaScript prezent in orice browser din ziua de azi.

Asadar, sa nu mai pierdem timpul. Incepem mica noastra demonstratie cu un cod html de baza. Avem de-a face cu un div care va fi ascuns si un buton pe post de declansator:

<div id="wrapper">
	<input type="button" id="button" value="Ascunde" onclick="toggle('theDiv')" />
	<div id="theDiv">
		<p>Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Proin placerat turpis quis sem aliquet dignissim. Sed pellentesque eros lacinia lorem malesuada ornare. Aenean eget elementum justo. Donec ut justo sem, non volutpat sapien...</p>
	</div>
</div>

Observati ca input-ul de tip button are un atribut onclick care cheama o anume functie toggle(). De ce se numeste asa? Pentru ca functia nu numai ascunde elementul vizat. Il ascunde daca este vizibil si il arata daca este ascuns. Deci cum arata functia javascript?

<script type="text/javascript">
	function toggle(id)
	{
		var obj = document.getElementById(id);
		var button = document.getElementById('button');

		if(obj.style.visibility == 'hidden')
		{
			button.value = 'Ascunde';
			obj.style.visibility = 'visible';
		}
		else
		{
			button.value = 'Arata';
			obj.style.visibility = 'hidden';
		}
	}
</script>

Nu e prea mult de explicat. Functia ia ca parametru, id-ul elementului pe care trebuie sa-l ascunda. Mai departe, analizeaza elementul si decide daca trebuie sa ascunda sau sa arate elementul. Mai mult, are grija sa schimbe textul scris pe buton in functie de starea elementului.

Gata. E atat de simplu. Evident ca acest exemplu este unul cat se poate de simplu. Codul poate fi rafinat sa tina cont de mai multe situatii. Daca aveti intrebari sau nelamuriri legate de codul de mai sus, va astept cu comentarii sau in sectiunea Intreaba-ma.

Vezi Demo

Read More
content top
  • RSS
  • Twitter
  • Tumblr
  • Facebook